9.1 ) Etnografie
    Din ansamblul atracţiilor antropice un interes aparte pentru turism prezintă elementele de cultură materială şi spirituală populară, precum şi cele care marchează momente şi locuri legate de trecutul istoric al Munţilor Apuseni, printre care: etnografia şi folclorul reprezentate prin bisericile de lemn din Arieşeni (1791), Gârda de Sus (1781), Lăzeşti – comuna Scărişoare (secolul al XVIII-lea), Vidra (secolul al XIII-lea); prelucrarea artistică a lemnului la Arieşeni, Gârda de Sus, Albac, Sohodol, Avram Iancu, Ponorel; ţesături populare la Chişcău şi Arieşeni; port popular tradiţional la Gârda de Sus; mori de apă pe Valea Stearpă (afluent al Arieşului), pe Valea Gârda Seacă, datând din secolul al XVIII-lea, la Costeşti (comuna Horea), pe Valea Morilor (Ponorel); muzee etnografice la Albac, Avram Iancu, Lupşa, colecţia etnografică „Roman Flutur” din comuna Pietroasa, Chişcău; formaţii artistice populare în Albac (formaţie de dansuri), Horea (formaţie de tulnicărese), Lupşa (manifestări folclorice), Avram Iancu (formaţie de tulnicărese); vestigiile şi monumentele istorice: urmele unei exploatări miniere de pe timpul romanilor şi muzeul mineritului la Roşia Montană; muzee memoriale la Horea şi Svram Iancu; locuri istorice legate de trecutul moţilor, cele mai importante aparţinând de răscoala ţărănească condusă de Horea, Cloşca şi Crişan din localităţile Horea, Scărişoara, şi de Avram Iancu, supranumit „Crăişorul –Munţilor”, simbol de bărbăţie şi patriotism al Ţării Moţilor, în localitatea Avram Iancu.
9.2 ) Targul de fete
  Pe Muntele Gaina in fiecare an se organizeaza in cea mai apropiata duminica de 20 iulie, cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber “Targul de fete“. Sarbatoarea reuneste formastii artistice din judetele Alba, Hunedoara, Cluj, Bihor, Arad si din alte judete ale tarii, realizand un adevarat festival al cantecului si jocului, al traditiilor si datinilor stramosesti. Originea acestei sarbatori se pierde in negura vremii , cert este ca in Muntii Apuseni in urma cu circa o jumatate de secol asfel de sarbatori erau in multe alte varfuri ( Calineasa , Dealul Stanii , Capatana , Dealul Marcului , Negrileasa ).
   Dominant din punct de vedere al cotei, de unde se deschide o larga panorama a zonei, locul a devenit dupa legenda legata de aurul Apusenilor, punct de intalnire al locuitorilor din imprejurimile mai apropiate sau mai indepartate. Traditia crestina a fixat acest “targ“ in a doua decada a lunii iulie, in preajma sarbatorii temutului Sfantul Ilie. Era un prilej de revedere, o ocazie de a vinde (sau cumpara) felurite produse, prilej de nedeie populara cu cantece dansuri si petreceri campenesti. Se spune ca fetele veneau cu zestrea încarcata pe cai, iar cununia se facea pe loc de catre preoti care veneau acolo în acest scop, tinerii plecînd apoi la casele lor. Ceremonia era însotita de cîntece si jocuri cu ‑ strigaturi , veritabile probe de maiestrie si iscusinta, iar fetele  se luau , nu se cumparau. Firesc, ca si in zilele noastre se infiripau idile, povesti de dragoste, ce se finalizau cu cereri in casatorie si chiar cu vanzarea cumpararea simbolica a fetelor. Astazi Tîrgul de fete de la Gaina s-a transformat într-o mare sarbatoare folclorica, la care îsi dau concursul locuitorii din zona Muntilor Apuseni, din judetele apropiate si chiar din tinuturi mai îndepartate ale tarii.Pregatirile se fac cu cîteva zile înainte, iar plecarea spre munti se face în jurul orei patru dimineata. Deschiderea o fac vestitele tulnicarese de la Avram Iancu, dupa care urmeaza programul artistic al participantilor care dureaza pîna spre seara. Pentru turisti tîrgul mai ofera si produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramica de Bihor si Zarand, unelte de lemn, tesaturi populare de casa si produse culinare.
9.3. ) Casa lui Iancu
    Aproape de malul Ariesului si înconjurata cu brazi falnici se afla casa veche, unde s-a nascut si a copilarit Iancu. Ea a fost construita în anul 1800 de catre tatal Iancului, iar fiul acestuia a lasat-o, prin testamentul din 1850, ‑în folosul natiunii române , împreuna cu toata averea spre a se întemeia o Academie de drept, convins fiind ca pe calea juridica natiunea româna îsi va redobîndi drepturile. Casa, monument de arhitectura populara, este o constructie specifica zonei, pe o temelie de piatra cu pereti de lemn, batuti cu sipci, tencuiti si varuiti. Edificiul are 2 camere si un  tîrnat , precum si un acoperis în patru ape, mai înalt de doua ori si jumatate de cît peretii cladirii, acoperit cu sindrila de brad. Interiorul pastreaza o parte din mobilierul si decoratia originale: masa, lavite, scaune, podisori, blide, icoane, chindee, precum si obiecte personale ale Iancului: leaganul, fluierul, sabia, briciul, precum si alte obiecte între care copia portretului executat de Barbu Iscovescu. Prin grija Societatii  Astra , casa a devenit un mic edificiu muzeal, înca din anul 1880.