7.1 ) Flora
Ca in toti Carpatii, si in muntii Apuseni vegetatia este etajata pe verticala: goluri alpine, paduri de rasinoase , paduri de foioase alternand cu fanetele.Golurile alpine apar de la 1600 m in sus, fiind prezente in Biharia si in Vladeasa, unde ocupa platourile de altitudine si culmile inalte. Aici  predomina gramineele , iar in locurile pietroase apar tufele de ienupar, smirdar, afine si coacaze de munte. Jneapanul apare rar, ca de exemplu in Piatra Graitoare a Bihariei, pe muntele Bohodei sau pe culmea de est a Vladesei.
     Padurile montane sunt bine dezvoltate in bazinele superioare ale vailor, intre altitudinile de 1200 si 1600 m. In acest etaj de vegetatie predomina molidul alaturi de care se intalneste bradul, laricele si tisa. In unele locuri etajul rasinoaselor dispare cu totul, fagetul venind direct in contact cu pasunile montane. Limita dintre padurile de fag si cele de molid este situata intre altitudinea de 600 m si cea de 1300 m, in functie de relief, substrat si microclima, ajungand pana la inversiuni de vegetatie.
      In padurile de fag, alaturi de specia dominanta, apare paltinul si uneori  mesteacanul. Asociat apare un mare numar de specii de arbori, arbusti si subarbusti, diseminati uneori in masa fagetului, dar predominant la marginea acestuia. Padurile de amestec de fag cu stejar apar pe versantii vestici. In amestecul de fag  cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul, ulmul, scorusul, alunul.
    In poienite si raristi creste zmeurul si mai rar murul.Afinul este foarte raspandit in toata zona iar in padurile umbroase si umede cresc o varietate mare de ciuperci comestibile dintre care cea mai cunoscuta este hribul.
    In zone carstice unde fundul dolinelor este impermeabilizat cu argila (Padis, Brasa, Onceasa) este intalnita planta carnivora roua cerului (Drosera rotundifolia), planta ocrotita. Ca numar de specii identificate pana in prezent, aici se gasesc peste 1.000 de specii de plante. Ca urmare a conditiilor specifice a diverselor tipuri de ecosisteme existente in perimetrul muntilor Apuseni, a fost identificat un mare numar de specii endemite dintre care amintim: liliacul transilvanean (Syringa josikaea), omag  (Aconitum calibrotryon ssp skarisorensis), garofita (Dianthus julii wolfii), vioreaua (Viola josi), mai multe forme de vulturica (Hieracium bifidum ssp biharicum, H. sparsum ssp porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus kitaibelii, miaza-noapte (Melamphyrum biharense).
7.2 ) Fauna
    In urma exterminarii ursului si a cerbului carpatin in prima jumatate a secolului XX, aceste specii au fost reintroduse in Muntii Apuseni in perioada anilor l960-1975. A fost colonizata, de asemenea, capra neagra, in bazinul superior al Crisului Pietros-Valea Boghii (capra neagra nu a existat in Apuseni in timpurile istorice).
    O alta actiune de repopulare, realizata cu succes intre anii 1970-1980, a vizat reintroducerea in Apuseni a cocosului de munte, disparut din cauza vanatorii abuzive.
    In zona traiesc cateva pasari montane, precum: mierla gulerata (Turdus torquatus), forfecuta (Loxia curvirostra), alunarul (Nucifraga caryocatactes), pitigoiul motat (Parus montanus), huhurezul mare (Strix uralensis), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina) etc.
    Dintre reptile, sunt de mentionat: vipera comuna (Vipera berus), soparla de ziduri (Lacerta muralis) si soparla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre amfibieni - salamandra (Salamandra salamandra). Alte animale specifice climatului montan : mistreti , caprioare , pisici salbatice , lupi ,  rasi , iepuri , nevastuici , parsi , vidre , ulii , vulturi , bufnite , lastuni de stanca , starci cenusii , rate salbatice.
   O curiozitate este faptul ca locuitorii satelor din zona isi lasa caii in libertate totala toata vara.
    In apele repezi de munte intalnim pesti specifici acestor ape adica pastravul si lipanul si foarte rar lostrita iar in lacuri pe langa acestia creste cleanul , bibanul  , mreana iar in lacul Fantanele pana nu demult se gasea si coregon un peste inrudit cu lipanul.