3.1 ) Localizare.
Zona lacului Fantanele este situata in vestul judetului Cluj in partea nordica a muntilor Apuseni , la o altitudine de aproximativ 1000 metri , la confluenta dintre muntii Gilaului situati la est , muntii Vladeasa situati la vest si Muntele Mare situat in sud.
In nordul acestui lac localizam satele Dealul Botii , Balcesti si Belis , in partea sudica catunul Ciurtuci si satul Poiana Horii , in vest Giurcuta de Sus si catunul Smida iar in est satul Marisel
3.2 ) Scurt istoric.
Descoperirile arheologice din regiune demonstrează că primele aşezări umane datează încă din Paleolitic (în Câmpia Someşului, Câmpia Transilvaniei şi platoul intracarpatic. În epoca bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, într-un stil de factura locala, atestata prin descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Rosia Montana. Primele atestari ale acestei activitati sunt atribuite purtatorilor culturii Decea Muresului (2800 - 2500 î.Chr.)
Apusenii centrali erau numiti de romani “ Tiera Biharia” iar acestia apar documentar pentru prima data in scrierile lui Herodot unde se mentioneaza ca tracii de pe valea Muresului erau producatori de aur pe care il extrageau din Apuseni.Aceeasi zona era numita la 1571 “Kalati” dupa tinutul Calata ,
Secolele XVII – XVIII e.n. reprezinta o perioada culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Belgrad, Scoala Ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita intre anii 1715 – 1738, de catre imparatul Austriei, Carol al VI - lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un numar insemnat de monumente si lacase de cult.
Activitatea insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din "Tara de Piatra" in Revolutia din anii 1848 – 1849, reprezinta si acum o mare mandrie pentru orice locuitor al muntilor Apuseni .  “Exista acolo in Muntii Apuseni un neam de oameni darji in saracia lor, cari, de cand, se stie, au trait in permanenta revolutie, pe doua fronturi. S'au rasculat oridecateori stapanirea straina i-a impiedecat sa traiasca dupa firea lor, irosind multa energie in apararea legii stramosesti” spunea Traian Mager in lucrarea sa “Aspecte din muntii Apuseni”  in 1924.
In 1861 se face prima mentiune a platoului Padis , pe harta muntilor Apuseni realizata de Academia de stiinte din Viena , iar in 1886 se face pentu prima data referire la Cetatile Ponorului.
Patrimoniul speologic al Muntilor Apuseni a fost popularizat in mod deosebit de catre Emil Racovita odata cu infiintarea la Cluj in 1921 a primului institut de biospeologie din lume.
Lacul Fantanele a fost proiectat pe cursul superior al Somesului Cald la sfarsitul  anilor 60 iar in perioada 1970-1974 oamenii comunei Belisului vechi au fost nevoiti sa se stramute pe actuala localizare a satului.Catune precum Milioan , Ples , Dadesti , Bolojesti sau Giurcuta de Jos sunt acum de domeniul amintirii si doar in verile secetoase cand apa lacului scade foarte mult se pot vedea ruinele caselor abandonate de moti , cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Belis.
3.3 ) Relief.
Localizarea lacului Fantanele o putem descrie ca fiind marginita : -la nord-vest  de Muntele Vladeasa care domina  cu creasta sa pronuntata  ( 1836 metri  ) intreaga regiune,   - la sud-vest de Muntii Bihor (cu varful Curcubata, de 1.849 m, cel mai înalt din Muntii Apuseni ) care sunt cei mai spectaculosi prin variatele lor fenomene carstice prezente in cele doua mari forme, exocarstul adica relief de suprafata , caracteristic pentru acesta fiind lapiezurile ( santuri paralele cu panta ) , dolinele ( depresiuni inchise de forma unor palnii ) , uvalele (  depresiuni nascute prin contopirea mai multor doline ) , izbucurile ( izvoare carstice ) , ponoarele ( unde cursurile de suprafata se pierd in subteran ) , si endocarstul adica relief subteran avand doua forme , pesterile ( cavitati subterane orizontale ) si avenele ( put natural cu deschidere la suprafata )  - la est de Muntii Gilaului care sunt situati intre izvorul Crisului Repede si valea Ariesului in a caror structura domina sisturile cristaline metamorfice -  la sud  de Muntele Mare , un urias bloc de granit  si totodata cel mai vechi masiv din Apuseni( 1826 metri ).Configuratia reliefului , depresiunile intramontane , altitudinile moderate , vaile domoale , trecatorile si pasurile asigura o buna circulatie in intreaga zona.
3.4 ) Hidrografie.
   In zona studiata principalul bazin hidrografic este cel al Somesului pe al carui curs de altfel se afla si barajul care a format lacul Fantanele. Bazinul hidrografic Somes se invecineza cu bazinul hidrografic Tisa la nord, cu bazinul Siret la est, cu bazinul Mures la sud si cu bazinul Crasna la vest.
Spatiul hidrografic delimitat de bazinul Somes este dens populat (peste 1,9 milioane locuitori in zonele urbane si rurale) si dezvoltat economic (industrie, agricultura si paduri). Resursele de apa de care dispune bazinul hidrografic Somes sunt relativ mici dar suficiente pentru nevoile locale, insa neuniform distribuite in timp si spatiu.
Principalele surse de apa in bazinul hidrografic Somes sunt apele de suprafata reprezentate de rauri si acumulari si apele subterane reprezentate de apele freatice si de adancime.
Resursele de apa teoretice totale din bazin sunt de circa 4348 milioane m3 (din care 4012 milioane m3 provin din apele de suprafata si 336 milioane m3 din apele subterane) insa doar 21,7% sunt tehnic utilizabile (945 milioane m3 din care 715 milioane m3 provin din rauri si lacuri de acumulare si 230 milioane m3 din apele subterane)
Raul Somes are doua izvoare in Carpatii Orientali si anume Somesul Mare, care izvoreste din Muntii Rodnei si curge spre sud-vest, si Somesul Mic, care izvoreste din Muntii Apuseni (paraurile Somesul Cald si Somesul Rece) si curge spre nord-est.
Lungimea raului Somes, incluzand Somesul Mare, este de 376 km si suprafata totala a bazinului de 15,740 km2. Lungimea raului Somesul Mare este de 130 km si suprafata totala a bazinului de 5033 km2.Lungimea raului Somesul Mic este de 178 km si suprafata totala a bazinului de 3773 km2. Somesul Mic strabate (in regim canalizat) orasul Cluj-Napoca si este denumit Somesul Cald pana la confluenta cu Somesul Rece in acumularea Gilau.
In partea lui superioara de la izvor si pana la barajul Fantanele , Somesul Cald capteaza numeroase ape de munte precum : Alunu Mare , Alunu Mic , Tomnaticul , Ponor , Fira , Batrana , Calineasa , iar impreuna cu Belisul care vine dinspre sud formeaza cele doua brate ale lacului Fantanele.
Lacul Fantanele este cea mai mare acumulare pe cursul Somesului Cald , barajul in spatele caruia se afla fiind din anrocamente si are inaltimea de 92 de metri.Lacul are o suprafata de 826 hectare si un volum de 225 milioane de metri cubi si a fost dat in folosinta in 1977.

3.5 ) Clima.     
Daca ar fi sa incadram clima muntilor Apuseni aceasta ar fi temperat continentala de tranzitie cu influente oceanice si etajul climatului montan.   Climatul de munte se caracterizeaza prin veri racoroase cu ploi abundente si prin ierni reci cu caderi masive de zapada inregistrate pe mari perioade de timp.
Avand in vedere ca muntii Bihorului sunt prima bariera muntoasa la est de campia Panonica acestia sunt cei mai umezi din Apuseni cu o medie anuala  a precipitatiilor la altitudinea de 1000 metri  ce depaseste  1400 mm , media termica anuala fiind  in jur de 3-4 °
Clima muntilor VIadeasa si Gilau este tipica de munte, in general rece si umeda pe culmile inalte, cu atenuare treptata spre poale. Etajarea pe verticala se manifesta in toti factorii determinanti ai climei Nebulozitatea creste cu altitudinea si in mod corespunzator precipitatiile. In general acestea sunt abundente din cauza vantului dominant de vest care vine incarcat cu vapori de apa depusi pe prima stavila intalnita in cale, Muntii Apuseni. Asa se face ca aici, la altitudini sub 1800 m, precipitatiile ating 1400 mm, cantitate ce nu se gaseste in alte parti din tara ,decat la munti ce depasesc 2000 m.
Relieful joaca un rol importan tin determinarea climatului, mai ales in zonele carstice. Din cauza ca vaile sunt adesea inchise, sau exista platouri cu relief sters, scurgerea aerului rece, de seara, nu se face normal; el se acumuleaza astfel pe fundul depresiunilor inchise unde are loc o stratificare termica, temperatura aerului crescand cu inaltimea.
Totusi acesti munti ofera  turistilor si perioade favorabile pentru vizitare. Astfel, luna mai este deosebit de frumoasa prin claritatea atmosferei, desi exista riscul furtunilor bruste sau chiar al unor perioade ploioase mai indelungate. Iunie este in general ploios, iulie schimbator, cu perioade frumoase dar si cu furtuni violente. In general perioada de vreme buna se plaseaza in august si septembrie, spre mijlocul lunii septembrie intervenind de obicei o perioada de timp rau, chiar cu zapada, dupa care urmeaza o indelungata perioada de timp frumos.Este perioada ideala pentru vizitat pesteri si pentru amatorii de fotografii, care vor gasi o claritate a atmosferei neintilnita vara, la care se adauga bogatia si armonia de culori ale padurilor de foioase.