8.1.) Turismul, ca formă de valorificare a resurselor naturale şi a patrimoniului antropic, a devenit o ramură economică cu un impact major asupra societăţilor contemporane Dezvoltarea turismului în perioada contemporană, incluzând întreg intervalul de timp de după 1945 şi până în zilele noastre, înregistrează etape alternante de regres şi de dezvoltare a amenajărilor turistice, strâns legate de evoluţia socio-economică şi politică a societăţii româneşti. Se poate afirma ca nu exista o alta zona cu obiective turistice si puncte de atractie mai diversificate ca zona Muntilor Apuseni.
    Putem enumera cateva dintre acestea : chei ( Cheile Turzii , Cheile Galbenei , Cheile Somesului Cald , Cheile Rametului ) , defilee ( Crisul Repede , Aries ) , cascade ( Rachitele , Iadolina , Saritoarea Bohodeiului ) , abrupturi ( Cetatile Ponorului ) , pesteri ( pestera Ursilor , Meziad , Onceasa , Cetatile Radesei ) , avenuri ( avenul Negru , avenul Gemanata ) , ghetari ( Scarisoara , Focul Viu ,Vartop ) , lacuri de acumulare ( Fantanele , Tarnita ) , rauri  repezi  de munte .
    Fondul turistic natural al Munţilor Apuseni este extrem de bogat şi diversificat, dar folosit numai parţial. Se impune, mai ales, relieful carstic – cu numeroase peşteri, avenuri, chei complexe de doline, cursuri subterane, izbucuri,  deosebit de spectaculoase în arealele calcaroase mai extinse (Padiş-Cetăţile Ponorului, din Munţii Bihor, Munţii Pădurea Craiului, Munţii Trascăului, Platoul Vaşcăului, etc.). Acestora li se adaugă lacurile de baraj din sistemele Someşul Cald, Iada-Drăgan-Săcuieu şi numeroasele  rezervaţii naturale.
     Un loc important îl ocupă sursele de ape minerale, atât termale, valorificate în staţiuni balneoclimaterice (Moneasa, Geoagiu Băi, Vaţa de Jos), cât şi atermale, îmbuteliate (Boholt). Alte staţiuni turistice  dezvoltate Munţii Apuseni sunt Fîntânele (Beliş) şi Stâna de Vale, ultima deţinând amenajări şi pentru sporturile de iarnă. Munţii Bihor reprezintă partea de maxim interes turistic din Munţii Apuseni. Pe o suprafaţă relativ restrânsă sunt concentrate numeroase obiective naturale, aici fiind una dintre cele mai mari concentrări de obiective turistice pe unitatea de suprafaţă. Cele mai multe reprezintă forme carstice spectaculoase: chei, abrupturi, peşteri, avene, izbucuri, cascade, câmpuri de lapiezuri şi doline. Din acest ansamblu se detaşează ca valori absolute Cetăţile Ponorului, gheţarul de la Scărişoara, peştera Pojarul Poliţei, Cheile Galbenei şi ale Someşului Cald, Platoul Padişului, constituind nucleul Parcului Natural Munţii Apuseni.
     În aria Munţilor Bedeleu-Trascău se disting prin pitorescul lor cheile Turzii, Râmeţilor, Tecşeşti, Gâlzii, Ampoiţei, peşterile Huda lui Papară şi Liliecilor, stâncile cu aspect columnar de la Întregalde, lacul Ighiel, etc. Dintre obiectivele legate de activitatea vulcanică se detaşează „Detunatele”, rezervaţie de interes ştiinţific.  Multe din localităţile rurale deţin un potenţial natural şi cultural istoric remarcabil, iar cele care şi-au dezvoltat infrastructura turistică necesară (pensiuni agroturistice), au intrat în circuitul satelor turistice. Cele mai multe sunt situate în Parcul Natural Apuseni (Albac, Arieşeni, Scărişoara, Gârda de Sus, Pietroasa, Giuleşti, Mătişeşti, Horea, Casa de Piatră, etc.).
   De asemenea o atractie deosebita o reprezinta  resursele etnografice şi istorice sunt deosebite: numeroase obiective social-istorice (Avram Iancu, Ţebea, Mesteacăn, Albac, etc.) manifestările folclorice tradiţionale (Târgul de Fete de pe muntele Găina, Targul de la Calineasa , Târgul de toamnă de la Negreni, în Culoarul Crişului Repede) în zone etnografice de mare originalitate – Ţara Moţilor de pe bazinul superior al Crişului Alb, Ţara Zarandului, Depresiunea Beiuşului, zona Sălaj şi Huedin. etc.
     Potenţialul de poziţie al zonei este foarte important atât în raport cu cererea internă, cât şi cu cea externă. Din punct de vedere al cererii interne, există câteva oraşe mai apropiate care pot furniza suficienţi turişti pentru compensarea variaţiei de fluxuri inter-sezoniere: Timişoara, Arad, Cluj, Oradea, Deva. În privinţa fluxurilor externe, poziţia în vestul ţării poate fi considerată ca fiind favorabilă. Aeroporturile de la Timişoara şi Cluj pot deveni principalele porţi de acces spre zona Munţilor Apuseni. Actuala campanie de relansare a turismului românesc pe pieţele internaţionale poate reprezenta o bună oportunitate pentru revigorarea turismului din zonă.
    Spaţiile de cazare omologate cuprind 6869 de locuri, unde ponderea cea mai mare o deţin hotelurile din staţiuni cu 3332 de locuri, vilele cu 1633 de locuri şi cabanele cu 907 locuri.
    Structurile turistice de agrement sunt reduse ca structură şi număr, fiind vorba de pârtiile de schi de la Stâna de Vale deservite de câte un babyschi şi un teleschi, pârtia de schi de la Vârtop (Arieşeni), deservită de un teleschi, precum şi agrementul nautic de pe Lacul Fântânele (bărci cu rame, hidrobiciclete), pârtia de schi de la Fântânele, deservită de un teleschi.
8.2. ) Agroturism
   Formele de turism cel mai frecvent practicate în regiunea turistică a Munţilor Apuseni sunt turismul de odihnă şi recreere în staţiunile turistice, sporturi de iarnă, speoturismul, alpinismul, drumeţiile montane, pescuitul, turismul de aventură, turismul cultural, o dezvoltare impotantă înregistrând şi ecoturismul şi agroturismul. În zona studiată există mai multe gospodării omologate pentru turismul rural, astfel: judeţul Alba (48) în satele Albac – 25, Horea – 5, Bucium – 10, Gârda de Sus – 6, Scărişoara – 2, judeţul Bihor (51) în localităţile Pietroasa – 5, Chiscă – 7, Giuleşti – 3, Gurani – 4, Cristianii de Jos – 4, Hănchiriş – 4, Tărcaia – 3, Finiş – 7, Ioaniş – 5, Căbeşti – 2, judeţul Cluj (60) repartizate în localităţile Sancraiu ,Ciucea, Poieni, Săcuieni, Mărgău, Călăţele, Beliş, Râşca, Căpuşu Mare, Băişoara;  judeţul Sălaj (23) repartizate în localităţile Almaş, Buciumi, Plopiş, Fildu de Jos, Cuzăplac, Cizer. În raport cu numărul mare de gospodării existente şi de resursele din zonă se poate spune că există un cadru prielnic pentru dezvoltarea turismului rural. Caracteristicile zonei (localităţi răsfirate) fac oportună dezvoltarea turismului rural în Munţii Apuseni.
    Instituirea Parcului Natural Apuseni, delimitează o serie de obiective naturale protejate (peste 130), din care amintim: Detunata Goală, Detunata Flocoasa (com. Bucium), Râpa Roşie (Sebeş), Piatra Despicată (Roşia Montană), Peştera Gheţarul Scărişoara (Gârda de Sus), Peştera Gheţarul de la Vârtop (Arieşeni), Cheile Râmeţului (Râmeţ), Pădurea Vodolm (Ocoliş), Poiana de narcise de la Negrileasa (Bucium), Molhaşurile Căpăţânei (Bistra), Poienile cu narcise din Tecşeşti (Întregalde), Calcarele de la Ampoiţa (Meteş), Cheile Întregalde (com. Întregalde), Cheile Vălişoarei (Livezile), Şesul Craiului-Scăriţa Belioara (Poşaga), Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului (Meteş), Dealul cu Melci (Vidra), Pârâul Bobii (Aiud), Calcarele de la Valea Mică (Zlatna), Pădurea Sloboda (Aiud), Iezerul Ighiel (Ighiu), Cheile Văii Morilor (Vidra), Cheile Poşegii (Poşaga), Cheile Runcului (Ocoliş), Cheile Pociovaliştei (Ocoliş), Cheile Glodului, Cheile Cibului (Almaşu Mare), Cheile Caprei (Zlatna), Cheile Ampoiţei (Meteş), Cascada Vârciorog (Arieşeni), Peştera Urşilor-Chiscău (Pietroasa); în judeţul Cluj – Cariera Corabia (Gilău), Peştera Vârfuraşu (Mărgău), Fânaţele Suatu (Suatu), Fânaţele Clujului-Copârsaie (Cluj Napoca), Valea Morilor (Feleacu), Pârâul Dumbrava (Ciurila), Cheile Turzii (Mihai Viteazu), Lacul Ştiucilor (Fizeşu Gherlii), Calcarele cu hippuriţi din Valea Cireşului (Bratca), Locul fosilifer de la Corniţel (Borod), peştera Meziad (Remetea), la care se adaugă Parcul Natural Apuseni împreună cu rezervaţiile naturale şi monumentele naturii incluse în perimetrul acestuia: Cheile Gârdişoarei (Arieşeni), Cheile Ordâncuşei (Gârda de Sus), Cheile Albacului (Albac), etc.